Îngustarea vaselor de sânge din cauza acumulării de grăsimi, având ca È™i consecință restricÈ›ionarea fluxului sanguin. Placa se formează din depozite neregulate de colesterol ÅŸi grasimi în peretele intern, determinând sclerozarea acestora.

Boală acută sau cronică, care afectează vasele de sânge ale inimii, ce include furnizarea insuficientă de sânge oxigenat miocardului. Acest tip de boală are de obicei ca rezultat îngustarea arterelor, deÅŸi cauza ar putea fi creÅŸterea sau scăderea consumului de sânge oxigenat transportat.

Sterol produs în ficat, fiind parte componentă a produselor alimentare de origine animală. Sinteza endogenă de colesterol generează aproximativ 1000 mg pe zi de colesterol, în timp ce consumul mediu zilnic este de aproximativ 300 mg. Colesterolul este un precursor al acizilor biliari ÅŸi hormonilor steroizi, în afara faptului că este È™i o componentă esenÅ£ială structurală a membranei plasmatice a tuturor celulelor. Acesta joacă un rol important în patogeneza aterosclerozei. Colesterolul este transportat în plasmă ca parte a lipoproteinelor, inclusiv a HDL, LDL si VLDL.

Diabetici insulino – dependenÈ›i (IDDM). În diabetul zaharat de tip I, pancreasul produce puÅ£in sau deloc insulină din cauza distrugerii celulelor beta care produc hormoni. Acest tip de diabet apare de obicei brusc, acest lucru întâmplându-se mai frecvent la persoanele cu vârsta sub 30 de ani. Tratamentul constă în insulină, dieta planificată, exerciÅ£ii fizice zi de zi ÅŸi monitorizarea glucozei din sânge de către pacient.

Diabetul zaharat (IDDM). Diabetul de tip 2 este legat de rezistenÈ›a la insulină È™i nefuncÈ›ionarea celulelor beta. Îngrijirea lor include dietă, exerciÅ£ii fizice ÅŸi monitorizarea glucozei. Ocazional, sunt necesare antiglicemiante pe cale orală sau sunt necesare injecÈ›ii cu insulină. Diabetul de tip II cuprinde 90 - 95% din cazurile de diabet zaharat.

ConcentraÅ£ia în sânge a uneia sau a mai multor lipide, de exemplu: creÅŸterea valorilor colesterolului LDL sau a colesterolul HDL.

Èšesut asemănător epiteliului (strat de celule) ce acoperă cavitățile din interiorul inimii, din interiorul vaselor de sânge È™i a vaselor limfatice.

Factori de risc cardiac, sunt împărÈ›iÈ›i în factori ce se pot modifica ÅŸi in factori ce nu se pot modifica, ce predispun la apariÅ£ia bolilor de inimă. DeÅŸi există orientări diferite de evaluare a riscurilor, inclusiv a factorilor de risc general acceptati, creÅŸterea colesterolului LDL-C, reducerea colesterolului HDL-C ÅŸi creÈ™terea trigliceridelor, în plus faţă de următorii factori: fumat, diabet, antecedente familiale de boli de inimă, a obezităţii ÅŸi a hipertensiunii arteriale.

Boală ce provoacă creÈ™terea anormală a cantității de colesterol în sânge.

CondiÅ£ie moÅŸtenită, caracterizată de nivelul anormal de ridicat al colesterolului în sânge. Organismul persoanelor afectate nu poate procesa în mod adecvat colesterolul LDL, aceste persoane prezintă un risc mai mare de apariÈ›ie a bolilor cardiovasculare.

Boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părÈ›i dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene terminale, datorată scăderii alimentării cu sânge a È›esuturilor, de obicei rezultat al ischemiei.

Scăderea fluxului sanguin la nivelul Å£esuturilor, datorata constricÅ£iei sau blocarii unui vas de sânge, care poate cauza moartea celulelor. Ischemia miocardică (reducerea fluxului sanguin la nivelul inimii) este o gâtuire sau obstrucÅ£ionare a arterelor coronare.

Grăsimi, uleiuri şi ceară care servesc ca elemente structurale şi sursa de energie pentru organismul uman.

Particule de grăsime acoperite cu proteine ce facilitează transportul colesterolului ÅŸi a trigliceridelor în corpul uman. Cele patru clase de bază sunt: lipoproteine de înaltă densitate, lipoproteine de joasă densitate ÅŸi foarte joasă densitate, cum ar fi chilomicronii.

Tip de lipoproteine care protejează împotriva apariÅ£iei bolilor coronariene, printr-un proces numit: transport invers al colesterolului. HDL transporta colesterolul din celulele din Å£esuturi la ficat, de unde este excretat în bilă. Valorile mari ale colesterolului plasmatic (HDL-C) se corelează în mod negativ cu riscul de boli coronariene. HDL-C este numit de multe ori colesterolul "bun".

Lipoproteine care se formează în fluxul sanguin ÅŸi care transportă colesterolul de la ficat la nivelul diferitelor Å£esuturi. Valorile mari ale colesterolului seric LDL (LDL-C) se corelează în mod pozitiv cu riscul de boli coronariene. LDL-C este numit de multe ori colesterol "rău".

Clasa de lipoproteine care transportă trigliceridele de la intestin È™i ficat către È›esutul adipos ÅŸi muscular. Sunt sintetizate de către ficat ÅŸi conÅ£in trigliceride în centrul lipidic.

Plăcile aterosclerotice sunt compuse dintr-un conÅ£inut ridicat de lipide ÅŸi un capac fibros care îl separă de lumenul arterial. CreÈ™terea plăcii îÈ™i are de multe ori cauza în proeminentele apărute în peretele vascular din lumenul interior, ce limitează spaÈ›iul disponibil pentru fluxul sanguin.

Orice formă de intervenţie pentru a reduce riscul sau de a preveni dezvoltarea bolii coronariene la persoanele cu antecedente ale acestor boli.

Orice formă de intervenÅ£ie, care caută să reducă riscul de episoade de boală de inimă sau ajută la prevenirea repetării acesteia în cazul persoanelor cu un istoric al acestor boli.

Anomalie metabolica de bază ce stă la baza diabetului de tip II. Rezistenţa la insulină este sensibilitatea scăzuta a celulelor la acţiunea insulinei.

Stanolii din plante sunt forme saturate ale sterolilor în cauză. Ei sunt prezenÈ›i în natură în cantităţi minime, deÅŸi pot fi produÈ™i prin saturarea catalitică a sterolilor. Atunci când sunt adăugati la dietă, sunt absorbiÈ›i într-o cantitate mică ÅŸi inhibă absorbÅ£ia colesterolului în intestinul subÅ£ire.

Un termen general ce se referă la HMG-CoA reductază, clasă de medicamente care reduc colesterolul (inhibitori pentru 3-hidroxi-3-metilglutaril-coenzima reductază).

Fitosterolii sunt un grup de compuÅŸi ai celulelor din plante. Din punct de vedere structural sunt asemănători colesterolului, unica diferenţă fiind înlocuirea din catena laterală. AceÅŸtia sunt compuÅŸi nesaturaÅ£i, adică conÅ£in cel puÅ£in o legătură dublă în structura lor chimică. Principalii steroli din plante sunt: sitosterol, campesterol ÅŸi stigmasterol. Fac parte din dieta occidentală, în cantităţi aproape egale cu cea a colesterolului din dietă.

Tip de grăsime care se sintetizează în ficat, sau care este ingerată odată cu alimentele. Valorile plasmatice mari se corelează în mod pozitiv cu riscul de cardiopatie coronariană.